Proteine, lipide si glucide

Cunostintele despre nutritie sunt folositoare fiecarei familii pentru a-si mentine sanatatea si a avea o viata fericita. Portiile zilnice de hrana trebuie adaptate in functie de necesitatile energetice ale fiecaruia. Varsta si genul sunt principalele lucruri care determina consumul zilnic de energie, deci necesarul de calorii. Alti factori care trebuie luati in calcul la alcatuirea meniurilor sunt: tipul de activitate pe care o depune o persoana (de la sedentar, la sportiv), gradul de stres si, desigur, greutatea. Astfel: zilnic, o persoana ar fi ideal sa consume urmatoarele cantitati:

• lipide – grasimi (1 g/kilogram corp),
• glucide – carbohidrati si zaharuri (4 – 7 g/kilogram corp),
• protide – proteine (1,5 g/kilogram corp).

PROTEINELE:

Proteinele sunt substanţe organice macromoleculare formate din lanţuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporţie de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvenţa acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvenţa ei unică de aminoacizi, determinată de secvenţa nucleotidică a genei.

Proteinele pot fi gasite, in principal, in carne, insa ele sunt furnizate si de unele alimente vegetale (mult laudata soia, de pilda). Dar cei mai multi specialisti sunt de parere ca protidele animale sunt superioare celor vegetale, pentru ca din fiecare din acestea din urma lipsesc unii aminoacizi esentiali (pe care organismul nostru nu-i poate sintetiza si trebuie sa-i ia ca atare din hrana).

Alimentul principal, sursa principala de proteina, este carnea. In natura insa proteinele nu se gasesc numai in carne, desi in majoritatea lor se gasesc in regnul animal. Pe langa carne si peste, bogate in proteine sunt si ouale si lactatele. Cerealele si leguminoasele contin cantitati scazute de proteine.

Lipsa de proteine in organism poate da:

• tulburari de crestere si de nutritie;
• scaderea rezistentei la infectii;
• aparitia anemiei;
• aparitia edemelor (tumefierea alba a fetei);
• scaderea capacitatii de activitate fizica si psihica;

Excesul de proteine in organism poate duce la:

• aparitia de scaune de putrefactie;
• aparitia unor boli (guta);
• aparitia fenomenelor de intoxicare cu proteine;

In tubul digestiv proteinele sunt transformate, sub influenta diferitilor fermenti, in elementele din care sunt formate si care se numesc aminoacizi. De fapt ele sunt absorbite in intestin sub forma acestor aminoacizi, care contribuie direct la crestere si reparare.

• Proteinele care contin toti aminoacizii esentiali se numesc proteine complete, cum sunt cele care se gasesc in alimente ca: laptele, oua, carnea slaba, brinza, etc.
• Proteinele care nu contin toti aminoacizii esentiali se numesc proteine incomplete, cum sunt: mazarea, fasolea, porumbul, etc.

Valoarea calorica a proteinelor este urmatoarea:
1 g. proteine, prin ardere in corp, produc 4 calorii

LIPIDELE:

Lipidele sunt substanţele organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea substanţelor organice, ce conţin grupa hidrocarbon. Acestea joacă un rol important în viaţa materiei vii.

Lipidele sau grasimile sunt armele cu doua taisuri din alimentatia noastra: pe de o parte, sunt indispensabile vietii si mentinerii sanatatii, pe de alta, excesul de lipide poate provoca obezitate, iar mult temuta depunere a grasimilor pe artere creste riscul bolilor cardiovasculare, al aterosclerozei etc.

De aceea, lumea medicala a impartit sursele de lipide in doua tabere: cele care furnizeaza asa-numitele “grasimi bune” (uleiurile vegetale, carnea de peste) si cele cu “grasimi rele” (grasimea de porc sau de vita, untul, lactatele, semipreparatele din carne etc.).

Aceasta clasificare nu inseamna ca trebuie sa te lipsesti total de cele rele. Important este sa le consumi cu moderatie. Cand evaluezi cantitatea de lipide din alimentatia ta, va trebui sa te gandesti si la sursele “ascunse” de grasimi, pentru ca multe semipreparate, prajeli sau dulciuri contin grasimi in exces. Oricum, din punct de vedere caloric, lipidele ar trebui sa furnizeze 25 – 30% din necesarul zilnic de kilocalorii.

Cu ajutorul lipidelor se poate da, in alimentatie, valoare energetica mare in volum mic de alimente.

Lipsa totala si prelungita a grasimilor produce tulburari grave: oprirea in crestere, modificarea pielii, a mucoaselor, a parului, a unghiilor.

Excesul de grasimi poate provoca o oboseala a ficatului si favorizeaza aparitia obezitatii.

In organism grasimile vehiculeaza vitaminele A, D, E si le asigura absorbtia in tubul digestiv.
Folosesc:

• la refacerea unor tesuturi;
• la alcatuirea sistemului nervos;
• la cresterea si la asigurarea unei functii normale a pielii;
• la formarea anticorpilor;
• la buna functionare a unor glande endocrine (tiroida);
• la metabolismul apei;

Grasimile acumulate si depozitate in organism constituie un “aliment de rezerva” si in caz de restrictie alimentara servesc la nutritia organismului.

GLUCIDELE:

Zaharidele cunoscute şi sub denumirea de glucide sunt substanţe organice, cu funcţiune mixtă ce au în compoziţia lor atât grupări carbonilice cât şi grupări hidroxilice.

Glucidele constituie o clasă de substanţe foarte importantă atât pentru organismele animale cât şi pentru cele vegetale. Sub aspect biochimic şi fiziologic, glucidele constituie o materie primă pentru sinteza celorlalte substanţe: proteine, lipide, cetoacizi, acizi organici. De asemenea constituie substanţe de rezervă utilizate de către celule şi ţesuturi. Biosinteza lor se realizează prin fotosinteza. Denumirea de “glucide” vine de la cuvantul grecesc glikis care inseamna ”dulce”, calitate comuna majoritatii reprezentantilor acestei clase.

Carbohidratii pot fi impartiti in doua categorii: carbohidrati simpli (care se digera extrem de repede, precum fructoza din fructe, lactoza din lapte si zaharoza din zaharurile rafinate) si carbohidrati complecsi (care provin din cereale, fainoase, banane, cartofi etc. si care, prin continutul ridicat de fibre, ajuta la digestie).

Glucoza extrasa de organism din carbohidrati este si sursa fundamentala de energie a organsimului. Multi cred ca glucidele sunt, dupa grasimi, al doilea factor care determina ingrasarea, dar adevarul este ca si de aceasta data conteaza cantitatea si calitatea carbohidratilor ingerati. Cartofii sau orezul nu te ingrasa in mod special, iar amidonul continut de acestea este o importanta sursa de glucide. Nu uita ca glucidele sunt combustibil pentru creier.

Alimentul principal, este zaharul.

Sunt substante compuse din trei elemente: oxigen, hidrogen si carbon. De aceea se mai numesc si hidrocarbonate. Aici sunt cuprinse, urmatoarele:

• zaharoza (zaharul) 
• dextoza (“zaharul strugurilor”)
• fructoza (zaharul din fructe)
• maltoza (din semintele care incoltesc)
• galactoza (glucide din zaharul laptelui)
• amidonul (glucidele din legume si cereale)
• mierea de albine
• celuloza (din vegetale)

Rolul glucidelor:

• usureaza folosirea proteinelor
• impiedica acumularea de substante acide
• fixeaza apa in tesuturi

Excesul de glucide produce:

• scaune de fermentatie
• obezitate
• diabet zaharat
• carii dentare

Lipsa de glucide produce tulburari in folosirea proteinelor si lipidelor de catre celule, realizind ceea ce se cheama acidoza. In aceste conditii se consuma din rezervele de lipide si proteine ale organismului, iar dezechilibrul care rezulta are caracter de boala.