Beta-carotenul vă poate salva

Când călătoriţi cu autobuzul, aruncaţi o scurtă privire asupra călătorilor. La fiecare al patrulea, opriţi-vă privirea o clipă. Ei sunt cei care, conform datelor statistice, vor deceda din cauza unor boli tumorale maligne. Cel puţin în Ungaria, o pătrime din numărul total al deceselor sunt cauzate de tumorile maligne. Este şocant ! Aveţi grijă să nu fiţi d-voastră cel de-al patrulea călător !

De cele mai multe ori, eşecul în tratamentul bolilor tumorale este semnalat de reapariţia bolii. Procentul de vindecare este ridicat doar în cazul bolnavilor la care s-a decelat boala într-o fază incipientă, dar şi în cazul acestora, riscul dezvoltării celei de-a doua tumori este ridicat. Din datele expuse până acum reiese că antidotul cel mai sigur pentru cancer este prevenirea. Trebuie să schimbăm modul nostru de alimentaţie şi de viaţă.

De exemplu, 90% din tumorile cerebrale şi cele ale gâtului sunt consecinţa efectelor nocive ale fumatului. La acest tip de tumori, prevenirea înseamnă evitarea fumului de ţigară şi a altor substanţe carcinogene. Însă, numărul fumătorilor abia dacă scade, în timp ce unii dintre noi, suntem fumători pasivi, inhalând fără voia noastră fumul de ţigară de la fumători.

Cu o certitudine mare se poate afirma că dezvoltarea tumorilor este rezultatul unor serii de procese moleculare. Prima treaptă a acestora este dezvoltarea unei stări premergătoare tumorii, care poate însemna modificări în ţesuturile organului lezat. Din punct de vedere molecular, acesta este un proces în care o parte critică a DNA-ului se modifică. La scurt timp de la acest proces, celulele creează papiloame sau polipi şi, ca o finalizare, apare tumoarea. Cel mai eficient rezultat s-ar putea obţine prin descoperirea stării premergătoare a tumorii, dar metodele utilizate în prezent nu sunt suficient de sensibile, deoarece şi în ţesuturile normale pot fi decelate degenerări moleculare. Cert este însă faptul că starea premergătoare apariţiei tumorilor poate fi influenţată la nivel molecular într-o direcţie pozitivă.

În prezent, în domeniul prevenirii cancerului, atenţia cercetătorilor este orientată spre vitamina A şi beta-caroten.

Vitamina A împiedică legarea de materialul ereditar existent în celulă a acestor substanţe chimice care ar declanşa diviziune celulară necontrolată. Importanţa sa este deosebită în tratarea degenerărilor pielii. În absenţa vitaminei A pot apărea tulburări urinare şi se pot forma calculi vezicali. Dacă carenţa de vitamina A are loc la nivelul căilor respiratorii, poate cauza uscarea mucoasei căilor respiratorii şi astfel aceasta îşi pierde funcţiile de protector şi anihilator al agenţilor patogeni. Persoanele care suferă de carenţă de vitamina A, răcesc mai uşor. Administrarea cu precauţie a vitaminei A creşte capacitatea de apărare a pielii şi mucoaselor. Este necesar să fim preacauţi, deoarece vitamina A este solubilă în grăsimi, iar surplusul se depune, putând duce la supradozaj !

Mult timp, despre beta-caroten s-a ştiut doar că este un precursor al vitaminei A (provitamină). Astăzi, este deja un fapt dovedit că beta-carotenul nu poate fi privit doar ca un precursor al vitaminei A, rolul său fiind mult mai vast. În baza unor experimente elveţiene şi americane se poate afirma cu certitudine: beta-carotenul este o substanţă naturală capabilă să reducă riscul apariţiei cancerului sau să împiedice dezvoltarea tumorilor deja existente, poate chiar să le resoarbă. Din acest motiv, beta-carotenul poate fi considerat un factor de protecţie împotriva cancerului. În cazul absenţei sale, creşte riscul apariţiei bolii, însă dacă este prezent în organism într-o cantitate suficientă, creşte şansa prevenirii cancerului.

Funcţia protectoare a beta-carotenului acţionează pe trei căi.

Prima: beta-carotenul este antioxidant, deci leagă, anihilează radicalii liberi existenţi în organism. Radicalii liberi sunt molecule deosebit de agresive care conţin unul sau mai mulţi electroni impari (cu sarcină negativă) şi care, din acest motiv, intră foarte repede în reacţie cu alte molecule, fiind astfel capabile să degenereze celulele, să contribuie la proliferarea lor.

A doua: creşte capacitatea proprie de apărare a organismului, pune în mişcare fagocitele care anihilează celulele canceroase în formare din organism.

A treia: are rol în legarea aşa numitului „oxigen singlet” care se formează sub acţiunea razelor ultraviolete ale luminii solare şi care este considerat o substanţă chimică „liberă”, având capacitatea de a genera cancer.

Institutul National de Cancer din Statele Unite a recomandat, în scopul prevenirii cancerului, consumul zilnic de 6 mg beta-caroten. Această cantitate poate fi găsită în 100 gr de morcovi, 120 gr de spanac, 1200 gr roşii sau 6 kg de mere. Deoarece nu toată lumea poate consuma permanent o cantitate atât de mare de fructe sau de legume, este indicat să se consume beta-caroten şi sub o formă mai accesibilă. Contrar vitaminei A, consumul beta-carotenului nu prezintă nici un fel de risc. Dacă accede o cantitate prea mare în organism, acesta oricum nu prelucrează mai mult decât necesită, iar surplusul se depune în ţesuturile grase (adipoase). Îngălbenirea anumitor zone ale corpului arată existenţa unei supradoze, dar aceasta este un proces inofensiv care dispare odată cu reducerea dozei. Prezenţa beta-carotenului scade nivelul vitaminei E din celule, de aceea este necesară suplimentarea vitaminei E.

Atenţie !

Organismul persoanelor cu diabet zaharat prelucrează o cantitate mai mică de beta-caroten, de aceea, aceste persoane trebuie să se consulte cu medicul de familie înainte de administrare !
Beta-carotenul poate fi găsit în orice plantă verde sau galbenă. Cele mai bogate surse sunt: morcovul, spanacul, varza creaţă, pepenele galben, caisele, dovleacul, sfecla, broccoli, usturoiul, lucerna, seminţele de muştar, uleiul din ficat de peşte.
Deseori, alimentele sunt contaminate cu chimicale, poluanţi din mediul înconjurător; prin utilizarea suplimentelor alimentare, acest pericol nu mai există.
Fumătorii trebuie să-şi consulte medicul de familie înainte de administrarea produsului.